duminică, 16 septembrie 2012

ARTICOL: Egal care amână prima victorie


   Sunt foarte fericit pentru că am reuşit în sfârşit să văd integral un meci de-al cormoranilor în acest sezon. Celelalte partide le-am văzut pe bucăţi pentru că am fost mai mult plecat, însă acum am reuşit să-i văd pe băieţi la treabă, formându-mi totodată o idee despre această echipă în construcţie.

   Sincer să văd spun, jocul nu prea m-a încântat, dar ideea pe care Rodgers vrea să o implementeze este bună. Cred că această aşezare (4-3-3), nu este prea potrivită cu gânduri antrenorului nostru. La mijloc suferim destul de mult, iar lipsa soluţiilor în unele faze ne-a făcut să expediem mingea către poarta adversarilor. Liverpool este o echipă letală când aglomerează la mijloc şi pune presiune pe adversar, reuşind să-şi creeze spaţii de care să profite, însă dacă jucăm doar cu trei oameni la mijloc, nici ăia neştiind ce să facă prea bine, devenim vulnerabili, iar Sunderland a profitat de asta. Dacă aveam în faţă o echipă mai puternică decât cea a lui O'Neill, o furam rău de tot zic eu.

   Golul lor putea fi evitat fără probleme şi cred că a fost greşeala celor doi din margine, care l-au lăsat pe Gardner să centreze. Unul dintre ei era Glen Johnson, iar un jucător de talia lui nu trebuie să se complice şi să rezolve acest tip de fază, însă se vede că nu se simte în siguranţă pe partea stângă. Aici cred că greşeşte Rodgers ... dacă nu are la dispoziţie un fundaş stânga, trimite unul de pe dreapta acolo şi cred că nu e bine. Mai bine îl titulariza acolo pe Downing, care ne putea ajuta şi pe faza ofensivă.

   La golul nostru am avut puţin noroc, însă cred că dacă aveam parte de mai mult, puteam câştiga, având în vedere cele două mingi trimise în bară de Johnson şi Gerrard. Totuşi, fotbalul se joacă pe goluri, nu pe bare sau ocazii.

   Apărarea noastră mi se pare sudată cât de cât, însă partea stângă este o problemă continuă. La mijloc nu prea îmi place pentru că nu aglomerăm deloc. Multe spaţii pentru adversari, mai ales după ce pierdem mingea, lipsă de idei, presiune pe umerii noştri ... iar despre atac ce pot să spun ... mai trebuia un marcator letal, însă trebuie să ne descurcăm şi aşa. Oricum, rămân la părerea că acest 4-3-3 folosit de Rodgers nu merge. Mai bine am juca 4-4-2.

   Urmează partida din Europa League, acolo unde trebuie să batem ca să avem moralul ridicat pentru partida cu Manchester United. Chiar dacă nu vă convine că o spun, tare mă tem că nu-i batem pe diavoli. Sincer, nici la egal nu prea am speranţă, dar sper ca jucătorii să mă contrazică, alături de suporteri. Îmi doresc din tot sufletul să învingem pentru că suntem pe locul 17 - jenant. Am încredere în Brendan şi mă aşteptam să începem greu, dar simt că odată cu prima victoria din campionat, succesele vor veni pe bandă rulantă. Până atunci, YNWA!

LFC ROMÂNIA | Comunitatea fanilor lui Liverpool din România © 2008.