 |
| Imaginea sugerează bucuriile pe care i le aduce Chelsea lui Torres |
Era poate de aşteptat ca Torres să nu aibă rezultate la Chelsea. Găsesc pe undeva normală şi dorinţa sa de a pleca de la Liverpool la un club cu stabilitate. Asta în retrospectivă. Acum şi la Liverpool este stabilitate, dar Torres nu mai este aici şi cu certitudine regretă acest lucru.
Torres era conştient de potenţialul său şi să recunoaştem că viitorul nu arăta bine acum un sezon, două sezoane. Probabil el şi-a zis: "Vreau trofee!" şi a plecat la un club la care a considerat că poate să facă performanţă, dar nu a fost chiar aşa. "Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg".
Nu are rost să mai adaug ce a declarat chiar el, faptul că soţia l-a determinat să aleagă Londra ...
Lipsa rezultatelor, ineficienţa, neîncrederea şi toate celelalte se datorează lipsei de motivaţie. Asta e părerea mea.
Ajuns la un club respectabil, Torres a crezut că performanţele vin de la sine. Nu e chiar aşa.
Blestemele cormoranilor, dezorientarea într-un oraş precum Londra, sunt doar doi din factorii care au dus la prăbuşirea performanţelor sale.
Calităţile sale, după cum am spus, sunt intacte.
Cum a plecat, ce a declarat, nu mă interesează. Eu încă simt că el face parte din familia noastră şi că tot s-a vorbit de posibila revenire pe Anfield, nu cred că e imposibilă.
Unii suntem mai receptivi, alţii mai respingători, un lucru este însă cert: ceea ce a relizat Torres la Liverpool este greu de uitat, dacă nu imposibil.
După cum am mai spus, îl aştept cu braţele deschise, dacă va fi să revină.
Nu ştiu ce cuplu ar face cu Suarez, dar mi-e dor de golurile sale spectaculoase, de momentele în care se dezlănţuia pe teren, de furia din bătăliile cu adversarii din campionat, de bucuriile de după goluri în care îşi încleşta maxilarele şi scotea aer pe nas ca un cal.
Dacă nu era regretat, iubit, nu se făcea atât tam-tam, deci eu sunt de părere că în inima fiecărui cormoran mai există, poate în cantităţi infime, dragoste pentru acest jucător numit Fernando Torres.
Indiferent ce va urma, Liverpool, clubul rămâne pe primul plan. Trebuie să privim înainte.