Sunt foarte fericit pentru că Liverpool a reuşit să încheie anul cu victorie. Aveam mare nevoie de ea, iar Queens Park Rangers era o echipă pe care trebuia să o batem fără discuţie. Dacă nu reuşeam să trecem de lanterna roşie, care a obţinut doar o singură victorie în ultimele nouăsprezece meciuri din Premier League, atunci râdeau şi curcile de noi.
Brendan Rodgers nu a stat pe bancă, datorită virusului pe care l-au depistat doctorii echipei, iar formaţia noastră a fost condusă de Colin Pascoe, care şi-a preluat cât se poate de serios atribuţiunile. Nu ştiu dacă a ţinut legătura cu Rodgers în timpul meciului, însă chiar m-a impresionat modul în care a gestionat această partidă, pe întreaga ei durată. Când era de atacat, am făcut-o, iar când rezultatul ne convenea, am reuşit să închidem spaţiile şi să păstrăm o posesie care ne-a asigurat cele trei puncte. Aşa se joacă, fraţilor!
Am început bine partida, iar Suarez a deschis scorul în minutul 10, urmând să dubleze avantajul în minutul 16. QPR era total neorganizată. Mă gândeam la un moment dat, după golul lui Agger din minutul 28, că nu am mai văzut o echipă britanică din prima ligă atât de împrăştiată, haotică şi începătoare de foarte mult timp, cu toate că au în lot nişte jucători buni, cu o istorie destul de semnificativă în spate. În fine ... În repriza secundă, Pascoe a gestionat bine toate momentele, iar schimbările au fost cele la care mă aşteptam. Acum îmi permit să fac şi o mică glumă: oare în unele cazuri, antrenorii secunzi nu sunt mai inteligenţi şi mai buni decât antrenorii principali? Nu mă gândesc la actualii noştri antrenori, ci la cuplul Dalglish-Clarke. Uitaţi-vă ce face fostul secund al lui Kenny la West Brom. De remarcat ...
Aşadar, nu putem decât să ne bucurăm de această victorie, pe deplin meritată. Suntem pe poziţia a 9-a, nu contează la câte puncte de locul patru. Totuşi, propun să nu ne mai facem planuri. Dumnezeu le aranjează pe toate, iar dacă vom trage tare, vom ajunge şi acolo unde ne dorim. În viaţă e cam la fel ... cine munceşte, are ... cine are carte, are parte. Urmează partida cu Sunderland de pe 2 ianuarie, pe care trebuie să o câştigăm.