În meciul cu Glasgow Rangers, Sebastian Coates a fost integralist, şi a avut o evoluţie relativ bună.
În meciul din Scoţia, tânărul uruguayan Coates, a fost titularizat, ca şi mulţi alţi jucători, pentru a prinde ceva experienţă în meciurile europene, dar şi pentru a-şi demonstra calităţile, aptitudinile.
El a făcut cuplu cu Aggerl, un jucător de la care are multe de învăţat.
În acest meci, dar şi în precedentul jucat de el (cel cu Tottenham) am încercat să îmi creez o impresie despre Coates.
Coates este în primul rând neexperimentat, "necălit" pentru Anglia, pentru rapiditatea jocului din acest campionat. Este un jucător foarte bine clădit din punct de vedere fizic, care are un bun joc aerian, iar în duelurile unu contra unu se impune. Este în schimb lent, nici la plasament nu stă prea-bine, pentru că am văzut în meciul de pe Ibrox, că pentru un fundaş central, stă foarte sus, avansat, iar dacă fazele îl depăşesc, el fiind greoi, îi este foarte greu să se repoziţioneze la timp şi produce nişte faulturi periculoase, decisive, dar necesare. Dacă vorbim despre fazele în care nu se pune presiune pe defensivă, Coates este mereu cu capul sus, căutând coechipieri, încercând să participe cât mai activ la joc. La cornere de asemenea urcă foarte bine şi este o prezenţă impunătoare în careurile adverse. În apărare, revin, îşi ajută foarte bine coechipierii, pentru că am văzut o fază în care Johnson s-a dezechilibrat, adversarul scăpase spre poartă lui Doni, dar Coates a fost acolo şi l-a anihilat imediat.
Personal îmi place foarte mult că tânărul uruguayan joacă avansat, dar trebuie să înveţe să contrabalanseze această tentă, prin un plasament mai bun.
Cu sfaturile lui Carragher, dar şi ajutorul celorlalţi fundaşi centrali, şi aici mă refer la Skrtel şi Agger, cred că Coates poate să crească foarte mult şi să devină un stâlp al apărării lui Liverpool.